Apariţia asociaţiilor de turism şi sport
La sfârşitul secolului XIX sporturile de iarnă îşi fac un debut timid în România. Prima prezenţă recunoscută este “Societatea Carpatină Sinaia” în anul 1893. Urmează o perioadă de avânt promiţător. In anul 1903 se constituie “Societatea Turiştilor din România” (STR). Printre fondatori îi găsim pe Grigore Antipa, Simion Mehedinţi, Gheorghe Munteanu Murgoci şi Alexandru Vlahuţă.
Tot la Sinaia, în anul 1909 apare “Clubul Sportiv Român”.
In anul 1912 se înfiinţează “Federaţia Societăţilor Sportive din România” (FSSR), în cadrul căreia va activa “Comisiunea Sporturilor de Iarnă”.(1) Sub auspiciile FSSR, la Sinaia încep să se organizeze primele concursuri oficiale de schi, săniuţe şi bobsleigh.(2)
In anii de dupa război turismul şi sporturile de iarnă se vor revigora destul de rapid, pe coordonatele resursă umană - bază materială - drumeţie şi sport.
Un prim factor important a fost contribuţia armatei române. Participarea noastră cu o delegaţie de sportivi militari la Jocurilor Inter-Aliate (Paris, 22 iunie - 6 iulie 1919) evidenţia necesitatea unei alte viziuni faţă de pregătirea fizică în randul forţelor armate.
Intre anii 1919-1923, se desfaşoară programe intensive de formare, în centrul cărora se situează recent creata armă a Vânătorilor de Munte (cu maiorul Virgil Bădulescu comandant din timpul războiului), considerată elita armatei române. In anul 1923 existau 24 de Case Ostăşeşti care funcţionau în cadrul armatei ca nuclee pentru stimularea practicării exerciţiilor fizice (gimnastică sportivă) şi a jocurilor sportive moderne, elemente preluate din cadrul metodicii YMCA (“Young Men’s Christian Association” - cu o filială prezentă în România din anul 1919, la iniţiativa Reginei Maria).(1)
[cursul de educaţie fizică (coala de vară) pentru formarea instructorilor repartizaţi Caselor Ostăşeşti, susţinut de lt. col. Virgil Bădulescu şi desfăşurat cu concursul societăţii YMCA şi al Regimentului 1 Vânători de Munte (Braşov, august 1920)]
[curs de instructori de ski (15 ofiţeri, 42 ostaşi trupă), iarna 1920-1921]
In anul 1922 iau fiinţă “Oficiul Naţional pentru Educaţie Fizică” (ONEF) şi “Institutul Naţional pentru Educaţie Fizică” (INEF), sprijinite de către armată la nivelul conducerii şi corpului didactic. Primul rector al INEF-ului este lt. col. Virgil Bădulescu.
O serie de ofiţeri recomandaţi pleacă cu burse în străinătate, revenind în ţară pentru a activa ca promotori ai sportului şi educaţiei fizice.
Intre anii 1922-1929, în cadrul INEF-ului funcţiona o secţie militară care se va transforma în anul 1929 în “Institutul Militar pentru Educaţie Fizică” - IMEF, la conducerea căruia va fi numit lt. col. Emil Pălăngeanu.(3)

.jpg)
[antrenament cu instructori şi studenţi de la IMEF]
Al doilea factor important a fost coordonata civilă. Tradiţia construită prin asociaţiile de turism şi drumeţie antebelice a fost susţinută de apariţia altora noi. De menţionat “Hanul Drumeţilor” (1921-1925) şi continuatorul său, “Turing Clubul României” (TCR) (1926-1947). Se adaugă efortul constant de popularizare realizat de promotori entuziaşti ai muntelui: Mihai Haret, Nestor Urechia, Bucura Dumbravă, Emanoil Bucuţa, Nicolae Bogdan. In cadrul noului stat unitar român de după 1918, asociaţiile din Transilvania vor avea un aport considerabil. Reprezentative sunt “Societatea Carpatină Ardeleană a Turiştilor” (SKV - Siebenburgische Karpathenverein) înfiinţată încă din 1880, cu sediul la Sibiu şi “Societatea de schi Braşoveană” (KSV - Kronstadter Ski Vereinigung), înfiinţată în anul 1905.(1)
Primul campionat naţional de schi se desfăşoară la Sinaia (12-13 februarie 1921). Căpitanul Emil Pălăngeanu (Ski Club Sinaia), domină întrecerile, cucerind titlurile la sărituri, combinat fond-sărituri şi obstacole.
placheta câștigătorului - cpt. Emil Pălăngeanu
La fond câştigă sergent Gheorghe Leurzeanu (Ski Club Sinaia), iar la coborâre doamne, Hertha Gust (KSV). La juniori, proba de fond este adjudecată de Alexandru Calista, iar cea de stil de Fritz Schnell, ambii de la Cohorta “Peleş” Sinaia. (4) (cohorta era o unitate cercetăşească la nivelul unui oraş sau comune, totalitatea cohortelor dintr-un judeţ formând o legiune)
Incepând cu anul 1924, în cadrul FSSR-ului va activa “Comisia centrală de ski”, prefaţând înfiinţarea Federaţiei Române de Ski în anul 1931. (1)
Clubul Sportiv “Peleş” Sinaia
Am dorit ca printr-o introducere sintetică să schiţez tabloul general în care pe 10 aprilie 1923 (5) se înfiinţează Clubul “Peleş” din Sinaia, “asociaţie sportivă pentru sky şi alpinism”. Clubul apărea “din iniţiativa căpitanului Ioan Dimăncescu din Bat.1 Vânători de Munte şi cuprindea majoritatea tinerilor din Sinaia, băieţi şi fete, dornici să se perfecţioneze la ski. Dimăncescu, un mare entuziast, propune preşedinţia de onoare prinţului Nicolae, care o primeşte, participând şi el la unele întâlniri şi întreceri de schi.”(6)

[poza de grup la finalul unei zi de concursuri, cu Principele Nicolae în uniformă, în centru şi cpt. Dimăncescu în dreapta, cu banderolă]
Din comitetul fondator al clubului mai făceau parte Decebal Mateescu, George Matheescu - primarului oraşului Sinaia, fraţii Pascu şi Calista.(1)
De pe urma clubului nu au rămas documente, deşi a funcţionat 12 ani în sediul său din str. actuală Aosta nr. 19.”(6) Au supravieţuit fotografii şi câteva articole din presa vremii, toate păstrate cu drag de bunicul meu, Ioan Dimăncescu, iniţiatorul clubului şi primul preşedinte.
[legitimatia de membru si insigna clubului]
Formaţia lui de iubitor al muntelui şi cea de militar de carieră angrenat în prefacerile acelor ani i-au dat, probabil, ascendentul persoanei potrivite la locul potrivit.
In cele ce urmează putem să ne facem o idee despre ce a reprezentat această asociaţie pentru Sinaia şi pentru sportul interbelic.
Chiar de la infiinţare, sportivii Clubului “Peleş” participă la evenimentele organizate sub egida FSSR.
[în poiana din faţa castelului Peleş, aşteptând concurenţii]
[sărituri la trambulina pentru juniori: Tabaraş Ion (locul 2)]
“Ilustraţia săptămânală” nota în februarie 1924: “Lupta pentru Maratonul României (30 km) şi campionatul naţional de ski (14 km şi 2 sărituri) a fost angajată între aceaiaşi temuţi adversari: Leurzeanu Gheorghe dela Colţea din Braşov şi Calista Alexandru dela Cercul Peleş din Sinaia. Pista, în general, a fost aproape la fel la cele două curse, aceea de mare fond având un tur dublu, a traversat versantul nordic al Bucegilor, până la Poiana Ţapului, de unde s’a trecut peste apa Prahovei pe livezile din stânga văii, revenindu-se în Sinaia. […] La alergarea de doamne (4 km), a triumfat d-ra Mateescu Mia (Cercul Peleş) şi la alergarea juniorilor (6 km), Bodeanu E. (Colţea).”(7)
Clubul Sportiv “Peleş” organiza şi propriile competiţii. De remarcat motto-ul inspirat care acompania pancartele de pe traseu: “De dragul munţilor”.
[sosire în proba de schi fond femei]
Principesa Ileana era implicată în activităţile “Asociaţiei Creştine a Femeilor” din România (ACF), preşedintă de onoare până în anul 1938 fiind Regina Maria. ACF-ul reprezenta filiala din România a organizaţiei “Young Women’s Christian Association” (YWCA), corespondentul feminin al YMCA. Femeile erau încurajate să se implice în activităţi sociale, inclusiv sportive, într-o perioadă în care în România se puneau bazele unei emancipări a sexului frumos, pe coordonatele trup-minte-suflet.(8)

[principesa Ileana, lt. col. Emil Pălăngeanu și cpt. Dimăncescu]

[concurente la proba de săniuţe]

[un copil adus de părintele său la schi]
Clubul organiza competiţii şi pentru cei mici. La una din ele “Gazeta Sporturilor” nota: “au participat peste 60 de copii, cari au fost clasaţi pe categorii de vârstă. Membri seniori ai Peleşului au ajutat la organizarea şi conducerea concursurilor, cari au însemnat un nou succes pentru această grupare sportivă.”(9)

[participanţi la proba de săniuţe]

[cpt. Dimăncescu în mijlocul unui grup de concurenţi]
Iniţiativele şi calendarul sportiv al Clubului “Peleş” din Sinaia s-au împletit cu activităţile din cadrul FSSR, dar şi cu acţiunile de promovare a cercetăşiei, fapt consemnat şi in “Ziarul Universul”: “A treia zi de Crăciun s-au ţinut concursurile de sky pentru championat, sub conducerea d-lui profesor C. Ionescu, locotenent I. Dimăncescu şi Decebal Mateescu - student - şi cu colaborarea cercului sportiv Peleş din localitate.
Inaintea amezii au fost curse de alergări pe sky pentru cercetaşe şi cercetaşi, juniori şi seniori. Plecările au fost date din pădure pe teren variat şi cu obstacole, sosirea făcându-se pe poiana din faţa castelului Peleş.”(10)
Decebal Mateescu, este cel de-al doilea preşedinte al clubului. Cu un mandat de 3 ani (1924-1926), acesta se va desparţi de club, plecând din ţară pentru pregătirea unui doctorat în ştiinţe comerciale la Birmingham.(11)
Căpitanul Dimăncescu se va reîntoarce la conducerea clubului ca proaspăt licenţiat în Educaţie Fizică, dupa ce absolvise International YMCA College, Springfield, Massachusetts, USA.(12)
Pe 17 octombrie 1926, la momentul prezentării raportului în vederea alegerii noii conduceri, Gazeta Sporturilor nota că pornind de la 2 secţii (turism şi football), clubul ajunsese la un număr de 10, promovându-şi activitatea şi în alte localităţi de pe Valea Prahovei. (5)
;%20%C3%AEn%20primele%20r%C3%A2nduri%20se%20observ%C4%83%20membri%20de%20la%20sec%C5%A3iile%20de%20ciclism%20%C5%9Fi%20turism%5D.tif)
[manifestare pentru susţinerea activităţilor de vară ale clubului “Peleş”, desfăşurată la Breaza (3 iunie 1924); în primele rânduri se observă membri de la secţiile de ciclism şi turism]
In acelaşi an “Peleşul dădea ţării 2 campioni la ski: d-ra Mia Matheescu şi Toma Calista”. Clubul se străduia să echipeze cât mai mulţi copii din Sinaia cu material pentru alpinism, sky şi turism, cu înlesniri la plată şi chiar gratuit pentru cei lipsiţi de mijloace”.(5)
Foarte preţioasă este includerea în acelaşi articol a unor extrase din statutul clubului: Dispoziţii generale, Compunerea Peleşului, Admisiunile, Organizarea şi administrarea “Peleşului”, Activitatea Asociaţiunei.
Conform art. 2.b. “Peleşul are ca scop de a colabora cu societăţile similare şi cu cele ce se ocupă de menţinerea şi punerea în valoare a frumuseţilor munţilor din jurul Sinaiei”, obiectiv confirmat şi într-un proces verbal al asociaţiei Turing Clubul României pe anul 1927: “D-l căpitan Dimăncescu, membru al sectiei (TCR - n. red.) şi preşedinte al asociatiei sportive Peleşul, arată ca această asociaţie este încântată de rodnica activitate a secţiei Bucegilor căreia donează din partea a trei membri ai Peleşului suma de 500 de lei. Totodată făgăduieşte Turing-Clubului tot sprijinul membrilor cercului Peleş.”(11)
Marele merit al clubului constă nu atât în numărul de campioni pe care i-a dat de-a lungul anilor, cât în promovarea în masă pe care a făcut-o sporturilor de iarnă şi drumeţiei.
Cel mai cunoscut sportiv care s-a format în asociaţie a fost Constantin Ciocoiu (foto: Formula As), născut în 1912. Debutează în 1924, avându-l ca instructor pe cpt. Dimăncescu. Pana la retragerea din 1943 caştigă mai multe titluri de campion la schi, sanie şi skeleton.(1)
In ultimii ani ai vieţii a acordat un interviu din care spicuim:
“Concursurile de patrule militare pe schi, erau organizate de Vânătorii de Munte şi se desfăşurau alternativ la Sinaia şi Predeal. O patrulă era formată din 15 militari, un ofiţer şi un plutonier. In afară de armă, soldaţii purtau în raniţă o greutate de 18 kg. Toate batalioanele de Vânători şi Garda Regală aveau patrule în concurs.
Căpitanul Dimăncescu, iniţiatorul Clubului Sportiv Peleş era cu mine la Bat. 1 Vânători de Munte. La Valea Neagră, în Muntele Păduchiosu erau tragerile. Apoi ne întorceam pe la Foişor. Cursa dura cam 2 ore şi jumătate". Seara, vânătorii aprindeau artificii, "vulcani" le ziceam, că aruncau jerbe de scântei. Cu fanfara militara în frunte, cu chipurile luminate de torţe se retrăgeau spre centru unde îi aşteptau drăguţele la hore şi sârbe.”(13)
[principele Nicolae trecând în revista patrulele militare]
Succesul clubului a fost determinat şi de susţinerea pe care membrii casei regale (principele Nicolae şi principesa Ileana), precum şi administraţia Peleşului au acordat-o asociaţiei. De altfel, Peleşul nu era o excepţie. Principele Nicolae devenea in anul 1928 comandantul Marii Legiuni a Cercetaşilor României (14), principesa Ileana îi va urma exemplul devenind comandanta Marii Legiuni a Cercetaşelor României din anul 1930 (15), fiind implicată şi în susţinerea activităţilor Asociaţiei Creştine a Femeilor, a cărei preşedinţie de onoare o va prelua din anul 1938, la moartea reginei Maria. Şi amândoi erau din anul 1927 membri de onoare ai Turing Clubului României - secţia alpină a Bucegilor (16).

[principesa Ileana şi principele Nicolae împreună cu un grup de promotori ai Clubului “Peleş”]
In pragul aniversării a 90 de ani de la înfiinţare am putea să privim pasiv-nostalgic acest episod din istoria sportului din România,. Numai că entuziasmul acelei generaţii, dublat de profesionalism şi caracter, transcede peste ani într-un exemplu deosebit de actual, care ar trebui să motiveze şi să inspire structurile şi asociaţiile de profil din zilele noastre.
Alin Dimăncescu
colonel Ioan Dem. Dimăncescu (1898-1951)
-absolvent al Liceului “Mihai Viteazul” din Bucureşti (1916), “Şcolii de ofiţeri de infanterie” din Botoşani (1917), International YMCA College din Springfield / SUA (1926)
-combatant în primul război mondial şi în campaniile din Basarabia şi Ungaria.
-Decorat cu “Virtutea Militară”, “British War Medal”, Furajera “Mihai Viteazu”, ordinul “Coroana României”, “Meritul Cultural” şi alte distincţii
-împreună cu fratele său a înființat prima patrulă si prima formațiune de cercetași din România (1913), comandant de centurie (Sinaia), cohortă şi legiune (Bucureşti), decorat cu “Virtutea Cercetăşească” (1935), membru al asociaţiei “Cercetaşii din Răsboiul 1916-1919”, comandantul “Falangei Străjerilor” si directorul “Educaţiei Fizice şi Sănătăţii” în comandamentul “Străjii Ţării” (1937-1940)
-comandant instructor în cadrul Batalionul 1 Vânători de Munte Sinaia, INEF şi IMEF (1921-1936)
-membru fondator şi preşedinte al Clubului Sportiv “Peleş” Sinaia (1923-1924, 1926-1929)
-comandant adjunct al centrului “Munca Tineretului Român” (MTR) de la Breaza (1942-1944)
-preşedinte al Federaţiei Române de Schi (1942-1945)
-redactor şef al “Buletinului Educaţiei Fizice” (ONEF), autor de articole şi studii de popularizare a turismului şi sporturilor
-membru al asociaţiilor “Hanul Drumeţilor”, “Turing Clubul României”, “Amicii Predealului”, “Ski Club Bucureşti”
pentru detalii:
povesteaunuicercetas.ro
Bibliografie
1. prof. dr. Nicu Alexe şi colectiv, Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România, Editura Aramis, Bucureşti, 2002
2. Concursurile Sporturilor de Iarnă la Sinaia, Revista Automobilă, organ oficial al Automobil-Clubului Român şi al Federaţiei Societăţilor Sportive din România, numere din anii 1915-1916, boreal2007.wordpress.com
3. col. prof. dr. Ioan Armanu, Educaţia Fizică în Armata Română - File de istorie, Editura Academiei Forţelor Terestre “Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2011
4. Campionatele naţionale de ski, Anuarul Sportului Românesc, Oficiul Sportului Românesc, 1943
5. Alpinism. Asociaţia Peleş, Gazeta Sporturilor, 9 noiembrie 1926, extras, colecţia Dimăncescu
6. Gh. Nistorescu, Din plaiul Prahovei la Sinaia - Istorie şi contemporanitate, Editura Arhimede, 1995
7. Florian Dacu, Campionatele României de bobsleigh, ski şi săniuţă, Ilustraţia Săptămânală, februarie 1924, extras cu dedicaţie de la autor, colecţia Dimăncescu
8. Infăptuiri 1919-1929, broşura Asociaţiei Creştine a Femeilor, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, 1929, colecţia Grunau
9. Campionat de ski şi săniuţe pentru copii, Gazeta Sporturilor, 12 ianuarie 1929, extras, colecţia Dimăncescu
10. Concursurile de sky ale cercetaşilor - Sporturile de iarnă la Sinaia, Ziarul Universul, 8 ianuarie 1924, extras, colecţia Dimăncescu
11. Proces verbal din 3 octombrie 1926, Al doilea anuar al Bucegilor, Editura Secţiei Alpine a Bucegilor, Sinaia, 1927
12. Students From 20 Foreign Nations Answer College Roll Call, The Springfield Sunday Republican, November 22, 1925, extras, colecţia Dimăncescu
13. Constantin Ciocoiu, Sinaia din amintiri, metropotam.ro (preluare din Formula As), 17 decembrie 2006
14. Valeriu Tebeică, Istoricul Cercetăşiei, Cercetaşul - revista Cercetaşilor României, Organ Oficial al Comandamentului Marei Legiuni, nr.2, aprilie 1930
15. Nissa Cămărăşescu, Privind înapoi, Cercetaşul - revista Cercetaşilor României, Organ Oficial al Comandamentului Marei Legiuni, nr.21, ianuarie 1932
16. Raport la Adunarea Generală ordinară a TCR - secţia alpină a Bucegilor - 7 ianuarie 1928, Al treilea anuar al Bucegilor, Editura Secţiei Alpine a Bucegilor, Sinaia, 1928
Surse foto
-toate fotografiile, cu exceţia celor unde se menţionează în mod expres o altă sursă, sunt din colecţia Dimăncescu
_______
articolul de mai sus a aparut in revista Astra, nr. 3-4, 2012